Cum functioneaza mintea unei femei: de la roti industriale la ce afacere ar fi rentabila?!

Este uimitor cum poate functiona mintea unei femei; nu degeaba se spune ca sunt greu de inteles. Dar crede-ma, a stiut cineva acolo sus de ce a construit femeia astfel. Ea trebuie sa se ocupe de toate; si nu in spirit superfeminist spun asta ci pur si simplu. Un exemplu clar al faptului ca mai complexa de atat nu poate fi mintea unei femei l-am avut chiar zilele trecute. Un episod in care am trecut de la agonie la extaz, un moment in care nu mai stiam incotro o iau.

Acum e una, indata e alta

Bunica are o vorba: “cand nu-i una, e alta”. Logic chiar, nu-i asa? Pe principiul ca mereu ai cate o problema, de la ceea ce parea sa fie o zi banala se transforma intr-un … izvor nesecat de idei. Reproduc intocmai, ceea ce doar in mintea mea rula, caci nu puteai tine pasul cu ideile sa le fi expus si verbal – ajunge sa stiu eu ca sunt zapacita in idei:

“Trebuie sa ajung la piata. Dar de fapt poate ajung si la magazin acolo pe colt, pentru ca era mai ieftina crema aceea. Face bine la piele deci o vreau. Daca trecuta am schimbat tipul de crema si aia chiar nu era pe tipul meu de piele. Ce tip de piele oi avea? In fine, e buna aia pentru ca am mai folosit. Trebuie sa ajung si la magazinul de jucarii, sa cumpar cadou, la bancomat sa verific soldul, la magazinul acela unde gasesc sigur parmezan. Ok, stiu ce am de facut.

Plec. Unde e cheia? Ia uite cum au ramas hainele acolo; of, iar nu am timp de ele. Ar trebui sa le pun intr-un carucior, sa le mut mai usor prin casa. Sunt enorm de multe. In fine, am inchis geamul?

Ah, am calcat rau. Ce toanta sunt. Mereu am fost asa. Si mama a fost asa, nu ma mir cu cine seman. Ah, parca chiar doare. Poate ar trebui sa nu ma grabesc. Am timp. Vreau cafea, sa termin mai repede totul deja sunt obosita. Vai, ma doare rau.

Sun pe cineva, mi se confirma ca am entorsa si ar fi bine sa merg la spital. In mintea mea imi vine sa tip de nervi. Acum de unde sa scot un carucior poate? Nu e de gluma, doare serios cat nu mai pot sa calc pe picior. Ajung la spital. Aoleu, au aici carucioare industriale? Am nevoie, nu mai pot sa merg si ma simt ca un balon; ah, de vina e prajiturica pe care am mancat-o. Oare avea mult zahar? Simt ca am o energie de vis si nici nu am baut cafea. Si totusi daca am asa multa adrenalina de ce ma doare piciorul? Parca adrenalina atenua durerea? Asa era?

Ce mai conteaza. Oare cat astept aici? Alo, un carucior va rog. As putea sa deschid o afacere cu carucioare? Chestiile astea cu roti rezistente? Ar fi ceva. Adica roti de calitate, cu functii, asa sa se opreasca cu amortizor…”

Cum sa tii pasul cu asta?